Ortodonția

Ortodonția tratează malpoziția dinților și relațiile incorecte dintre cele două maxilare. Dincolo de aspectul estetic, o mușcătură dezechilibrată produce uzura prematură a smalțului, suprasolicitarea articulației temporo-mandibulare și zone greu de curățat, unde apar frecvent carii și inflamații gingivale.

Problemele tratate

• Înghesuirea dentară — spațiu insuficient pe arcadă, dinți suprapuși sau rotiți;
• Spațierea — diasteme și treme între dinți;
• Ocluzia adâncă — dinții superiori acoperă excesiv pe cei inferiori;
• Ocluzia inversă — mușcătură „în cruce", frontală sau laterală;
• Ocluzia deschisă — dinții din față nu ajung în contact la închiderea gurii;
• Dinți incluși — dinți rămași în os, care necesită tracțiune ortodontică.

Momentul potrivit pentru consultație

Prima evaluare ortodontică este recomandată în jurul vârstei de 6–7 ani, când erup primii molari permanenți și primii incisivi. La această vârstă se pot depista din timp problemele de creștere a maxilarelor, care se corectează mult mai ușor cât timp osul este în dezvoltare. Tratamentul propriu-zis cu aparat fix începe de obicei după schimbarea completă a dentiției. La adulți nu există o limită de vârstă: condiția esențială este sănătatea parodonțiului, adică a osului și a gingiei care susțin dinții.

Tipuri de aparate dentare

• Aparatul fix metalic — cea mai versatilă și mai rezistentă opțiune, potrivită pentru majoritatea cazurilor, inclusiv cele complexe.
• Aparatul fix ceramic — bracketuri din material transparent sau de culoarea dintelui, mult mai discret, cu aceleași principii biomecanice.
• Aparatul mobil — folosit în special la copii, pentru corecții de creștere și pentru menținerea spațiului.
• Gutierele transparente (alinierele) — o serie de gutiere realizate digital, schimbate periodic. Sunt aproape invizibile și se îndepărtează la masă și la periaj, dar necesită purtare disciplinată, în jur de 22 de ore pe zi.

Cum decurge tratamentul

Tratamentul începe cu o consultație în care se realizează fotografii, amprente sau scanare intraorală, radiografie panoramică și teleradiografie de profil. Pe baza acestora se stabilește diagnosticul și planul de tratament, cu variantele posibile și durata estimată. După montarea aparatului, urmează activări periodice la intervale de 4–8 săptămâni. Durata medie a unui tratament cu aparat fix este de 18–24 de luni, cu variații importante în funcție de complexitatea cazului și de colaborarea pacientului.

Contenția — etapa care nu trebuie sărită

După îndepărtarea aparatului, dinții au tendința naturală de a reveni spre poziția inițială. Pentru a preveni recidiva se aplică un dispozitiv de contenție: o sârmă fixată pe fața interioară a dinților frontali, o gutieră purtată noaptea sau ambele. Contenția se menține ani de zile, iar în cazul contenției fixe adesea permanent. Este etapa cel mai frecvent neglijată și principala cauză a pierderii rezultatului obținut.

Igiena în timpul tratamentului

Aparatul fix creează numeroase zone retentive, în care placa bacteriană se acumulează ușor. Periajul trebuie făcut după fiecare masă, cu periuță ortodontică, periuțe interdentare și duș bucal. Neglijarea igienei duce la demineralizări — pete albe definitive pe smalț, vizibile după îndepărtarea bracketurilor — și la inflamație gingivală.